1 Ohaba de sub piatra-Salasu de Sus-Nucsoara-Cârnic-V.Stânisoara-Pietrele
2 Pui-Râu Barbat-Hobita-Dealul Serel-Poiana Baleia-Baleia
3 Câmpul lui Neag-Cheile Butii-la Fânete-Buta
4 Sarmizegetusa-Clopotiva-V.Râu Mare-Gura Zlata
5 Râu de Mori-Suseni-(Cetatea Colt)-Râusor
6 Pietrele-Gentiana-V.Pietrele-Curmatura Bucurei-L.Bucura-Poiana Pelegii-Saua Plaiul Mic-Buta
7 Pietrele-V.Gales-(Tau dintre Brazi)-L.Gales-Saua Vf.Mare-Vf.Lascita-Saua Gorova-Baleia
8 Pietrele-Culmea Lolaia-Vf. Retezat-Saua Retezat-Tau Portii-L.Bucura
9 Pietrele-V.Stânisoara-L.Stânisoara-Saua Retezat-Vf.Retezat
10 Pietrele-Gentiana-V.Pietrele-L.Pietrele-Curmatura Bucurei-Vf.Custura Bucurei-Vf.Peleaga
11 Pietrele-V.Rea-Lacurile V.Rea-Saua Pelegii-Vf.Peleaga-(Vf.Papusa)
12 Pietrele-V.Pietrele-V.Gales-L.Gales-Saua Vf.Mare-Vf.Mare
13 Baleia-Vf.Cozma-Saua Gorova- Stâna de Râu-Cascada Ciomfu-Saua Custurii-Saua Plaiul Mic-Buta
14 Pui-I.F.Murgusa-Baleia-Curmatura Gorovii-Mt.Lancita-Saua Vf.Mare-Saua Zanoagelor-Saua Pelegii-Vf.Peleaga-Custura Bucurei-Vf.Bucura –Saua Retezat-Vf.Retezat-Mt.Preluce-Saua Muncel-V.Zlata-Cab.Gura Zlata
15 Paroseni-Dealul Cumpana-Vf.Piatra Zanoaga-Vf.Tulisa-Saua Tulisa-Curmatura Fagetel-Vf.Lazarului-Vf.Custura-Saua Plaiului Mic-Saua Stranuletii Mici-Vf.Piatra Iorgovanului-Saua Paltina
16 Buta-Saua Plaiului Mic-Poiana Pelegii-L.Bucura
17 Uricani-Saua Tulisa-Vf.Custura-Vf.Papusa-Saua Pelegii-Vf.Peleaga-L.Bucura
18 Câmpul lui Neag-V.Jiului de Vest-Cheile Scocului-Câmpul Mielului-C.Silvic Câmpusel-Piatra Iorgovanului- Saua Paltina-Lunca Berhina-Cab.Gura Apei
19 C.Silvic Câmpusel-Vf.Coada Oslei-Vf.Oslea-Mt.Sarba
20 Cab.Gura Apei-Platoul Rades-L.Zanoaga-Crucea Traznitului
21 Cab.Gura Apei-Rotunda-Lunca Berhina-Poiana Pelegii-L.Bucura
22 Cab.Gura Apei-Rotunda-Lunca Berhina-Crucea Traznitului-Culmea Slaveiu-L.Bucura
23 Gura Zlata-V.Radesul Mare-Platoul Rades Zlata-L.Zanoaga
24 L.Zanoaga-Vf.Judele-Saua Judele-Taul Portii-L.Bucura
25 Gura Zlata-V.Radesul Mare-Platoul Rades Zlata-L.Zanoaga-Saua Judele-Taul Portii-sub Vf.Bucura-Saua Retezat –V.Stânisoara-Pietrele
26 Râusor-V.Stevia-Ref.Condor-L.Stevia-Vf.Retezat
27 Râusor-Izv.lui Ionescu-Saua Ciurila-V.Stânisoara-Casc.Stânisoara-Pietrele
28 Râusor-Izv.lui Ionescu-Saua Ciurila-Culmea Lolaia-Vf.Lolaia-Vf.Retezat
29 Gura Zlata-Saua Muncelu-Saua Preluce-Vf.Retezat
30 Poiana Stâna de Râu-Cascada Ciomfu-Saua Custurii-Vf.Custura-Saua Plaiul mic-Buta
31 Gura Apei-R.Ses-Saua Iepii-Complexul Muntele Mic
sâmbătă, 24 aprilie 2010
sâmbătă, 17 aprilie 2010
Prezentare generală
Munţii Retezat fac parte din Carpaţii Meridionali, grupa muntoasă Retezat-Godeanu. Se înalţă între două depresiuni importante, Petroşani şi Haţeg şi între două râuri importante, Râul Mare, care îi delimitează la nord şi est şi Jiul de Vest, care îi delimitează la sud. Sunt înconjuraţi de Munţii Ţarcu la vest, Munţii Godeanu, la sud-vest şi Munţii Vâlcan, la sud.
Partea cea mai importantă a masivului este alcătuită în principal din roci cristaline şi se numeşte Retezatul Mare; partea sudică, cu relief dezvoltat şi în mase mai importante de calcare, se numeşte Retezatul Mic. ele se unesc în apropierea lacului Bucura.
Munţii Retezat se întind pe o suprafaţă de peste 38.138 ha. Parcul Naţional Retezat a fost înfiinţat în 1935! O suprafaţă de 1932 ha este rezervaţie ştiinţifică, lumea celor peste 1100 de specii de plante, dintre care 90 trăiesc doar în Retezat. Altitudinile variază între 790 şi 2509 m. Sunt 20 de vârfuri care depăşesc 2200 m şi peste 80 de lacuri, dintre care Bucura (la 2041 m), cu suprafaţă ei de 8,86 ha este cel mai întins, iar Zănoaga, cu cei 29 m, este cel mai adânc lac. În zona calcaroasă sunt peşteri şi avene, locul preferat al celor 19 specii de lilieci, care trăiesc în Retezat. Limita parcului este semnalată corespunzător, este bine să citim panourile, ca să nu fim puşi în situaţii neplăcute.
Rezervaţia ştiinţifică Gemenele - Tău Negru
O suprafaţă de 1932 ha protejate. Un petec de pământ cu care ne mândrim, fiindcă este una dintre ultimele păduri primare neafectate existente în Europa si tot aici se află şi singura zonă de pădure antică amestecată. Biologii ne-ar putea povesti despre însemnătatea acestui fapt, iar rangerii salvamontiştii şi cei care lucrează la casa laborartorului despre efortul depus pentru protejarea ariei.
Fiindcă totdeauna se găsesc curajoşi, care pentru o aventura grozavă, nu ţin cont de hotarul rezervaţiei, de acele plante care se pot dispărea pentru totdeauna sub talpa bocancului, sau de acele animalele speriate îşi pot părăsi chiar şi puii. Din fericire mult mai mulţi sunt cei care ştiu ce valoare are o astfel de rezervaţie şi că hotarele ei trebuiesc respectate! Rezervaţia ştiinţifică a fost creată în anul 1935 şi inclusă în Reţeaua Internaţională a Rezervaţiilor prin programul de ocrotire al biosferei coordonat de UNESCO în 1979.
Rezervaţia ştiinţifică Gemenele - Tău Negru este sub administrarea directă a Academiei Române şi pentru a o traversa sau a o vizita e nevoie de autorizaţie eliberată de Academie! Este o zonă cu adevărat sălbatică, în care trăiesc multe din cele 1186 de specii de plante superioare din Retezat, lăsate să trăiască liber în habitatul lor natural, ferite de efectele civilizaţiei. Să avem grijă de ele!
În inima rezervaţiei la 1770 m altitudinea se află Casa Laborator, construită de Academia Română, dotată cu tot inventarul necesar cercetărilor ştiinţifice. De numele celor care au activat aici se leagă căteva realizări impresionante: Institutul de cercetări şi amenajări silvice Bucureşti a studiat cu succes regenerarea, conservarea şi extinderea spre golul alpin al molidişurilor, impădurirea găurilor de ger, biologia şi ecologia zimbrului, biologia caprei negre, recolonizarea marmotei şi popularea lacurilor alpine cu păstrăvi.
Partea cea mai importantă a masivului este alcătuită în principal din roci cristaline şi se numeşte Retezatul Mare; partea sudică, cu relief dezvoltat şi în mase mai importante de calcare, se numeşte Retezatul Mic. ele se unesc în apropierea lacului Bucura.
Munţii Retezat se întind pe o suprafaţă de peste 38.138 ha. Parcul Naţional Retezat a fost înfiinţat în 1935! O suprafaţă de 1932 ha este rezervaţie ştiinţifică, lumea celor peste 1100 de specii de plante, dintre care 90 trăiesc doar în Retezat. Altitudinile variază între 790 şi 2509 m. Sunt 20 de vârfuri care depăşesc 2200 m şi peste 80 de lacuri, dintre care Bucura (la 2041 m), cu suprafaţă ei de 8,86 ha este cel mai întins, iar Zănoaga, cu cei 29 m, este cel mai adânc lac. În zona calcaroasă sunt peşteri şi avene, locul preferat al celor 19 specii de lilieci, care trăiesc în Retezat. Limita parcului este semnalată corespunzător, este bine să citim panourile, ca să nu fim puşi în situaţii neplăcute.
Rezervaţia ştiinţifică Gemenele - Tău Negru
O suprafaţă de 1932 ha protejate. Un petec de pământ cu care ne mândrim, fiindcă este una dintre ultimele păduri primare neafectate existente în Europa si tot aici se află şi singura zonă de pădure antică amestecată. Biologii ne-ar putea povesti despre însemnătatea acestui fapt, iar rangerii salvamontiştii şi cei care lucrează la casa laborartorului despre efortul depus pentru protejarea ariei.
Fiindcă totdeauna se găsesc curajoşi, care pentru o aventura grozavă, nu ţin cont de hotarul rezervaţiei, de acele plante care se pot dispărea pentru totdeauna sub talpa bocancului, sau de acele animalele speriate îşi pot părăsi chiar şi puii. Din fericire mult mai mulţi sunt cei care ştiu ce valoare are o astfel de rezervaţie şi că hotarele ei trebuiesc respectate! Rezervaţia ştiinţifică a fost creată în anul 1935 şi inclusă în Reţeaua Internaţională a Rezervaţiilor prin programul de ocrotire al biosferei coordonat de UNESCO în 1979.
Rezervaţia ştiinţifică Gemenele - Tău Negru este sub administrarea directă a Academiei Române şi pentru a o traversa sau a o vizita e nevoie de autorizaţie eliberată de Academie! Este o zonă cu adevărat sălbatică, în care trăiesc multe din cele 1186 de specii de plante superioare din Retezat, lăsate să trăiască liber în habitatul lor natural, ferite de efectele civilizaţiei. Să avem grijă de ele!
În inima rezervaţiei la 1770 m altitudinea se află Casa Laborator, construită de Academia Română, dotată cu tot inventarul necesar cercetărilor ştiinţifice. De numele celor care au activat aici se leagă căteva realizări impresionante: Institutul de cercetări şi amenajări silvice Bucureşti a studiat cu succes regenerarea, conservarea şi extinderea spre golul alpin al molidişurilor, impădurirea găurilor de ger, biologia şi ecologia zimbrului, biologia caprei negre, recolonizarea marmotei şi popularea lacurilor alpine cu păstrăvi.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
